Arhiva | poezii RSS feed for this section

în căutarea fericirii

18 Mar

Te-am prins de mână şi-am pornit în căutarea fericirii
care-a uitat cu desăvârşire să ne viziteze
îi dădusem adresa corectă am verificat împreună
şi totuşi mută-i soneria iar scarile pustii
am luat-o pe bulevardul principal studiind figuri de oameni şi de câini
am cumpărat ziare de la chioşcul de lângă
la rubrica anunţuri sperând să găsim un mic indiciu
fericire pierdută declarată nulă
nimic nimic

căutarea continuă pe străzi lăturalnice
prin ganguri la guri de metrou

ce nume are fericirea noastră

să lipim afişe poate alţii ştiu mai multe
şi ne vom trezi cu ea în prag
în braţele vânătorilor de recompense

n-aţi văzut fericirea noastră prin zonă?

Obişnuia să poarte blugi de culoarea zâmbetului
şi un tricou larg pentru două persoane

ce păcat că pereţii nu ştiu să vorbească
ei cunosc atât de bine fericirea noastră
au fost martorii atâtor bucurii

însă toată lumea ştie că pereţii au urechi
deşi niciodată n-am reuşit să-i urechem pentru tăcerea lor depresivă
dar nu ne dăm bătuţi aşa usor

am plătit atât de mult pentru fericirea asta
aveam buzunarele pline cu nopţi când am fost la piaţă s-o luăm
iar după calculele vânzătorului n-a fost suficient
a trebuit să renunţăm la cele două cutii cu orgoliu depozitate cu grijă în debara

şi la colierul tău de tristeţi matinale
toate le-am lăsat solemn la picioarele lui în schimbul fericirii clasa A cu zgomot redus
şi consum foarte mic de energie
am cărat-o împreună până acasă

tu la un capăt – eu la celălalt
ca o hubba-bubba se-ntindea când mai mare mai mică
fericirea noastră dulce

stăm şi ne-aducem aminte iar eu îţi culeg lacrimile în căuşul palmei

şi le beau acoperindu-ţi ochii cu mâna liberă
ţi-am spus că dacă mai laşi uşa deschisă s-ar putea să ne trezim dintr-odată fără fericire
lasă…

hai s-o căutam şi astăzi ca şi ieri
poate că stă ghemuită într-un colţ flămândă şi îngheţată
aşteptându-ne…

Anunțuri

Confesiunea unei lacrimi

29 Oct

Sunt o lacrimă neplânsă,
o rană îngropată-n sare
cuprinsă de o sete-aprinsă
tânjesc după eliberare.

Sunt un strop din apa cerească
legat de sarea grea din muritori
suferinţa mă rog să le crească
s-ating lumina, să mă-nalţ spre nori.

o lacrimă-şi deplânge purtătorul
că-n viaţa lui n-a plâns măcar odată
cum să ajungă apă la Mântuitorul
când nu-i nici o pleoapă de lacrimi udată?

în a plânge lacrimi nu-i nici o ruşine
suferinţa-i către ceruri scară
să iei seama însă, măi creştine,
plânsul să nu-ţi fie apă chioară.

Răni din care zboară fluturi

9 Sep

E-atâta rău în mine și în tine

că uneori mai dă pe dinafară

pe amândoi atunci ne înfioară

nici eu, nici tu, nu ne putem abține.

O, câtă bunătate în priviri abundă

și-atâta puritate joacă în ființă

deopotrivă, oameni de credință

schimbaţi într-o frântură de secundă.

Aşa e firea lumii de la începuturi

o plămădeală dintre rău şi bine

un câmp de luptă înţesat cu mine,

cu răni din care zboară fluturi.

Întrebări (1)

16 Aug

Ce-ar fi copilăria fără joc

izvorul fără strop de apă

fără de aripi pasărea de foc,

ce-ar fi un mort fără de groapă?

 

Prietenie

24 Iul

Eşti un fir din mănunchiul de flori

în mâinile crăpate ale Universului

un om legat de simţuri şi fiori

în clipa asta modelat de paşii versului.

Ce-ar fi o floare pe retina unui orb?

Ce-ar fi un cânt la o ureche stinsă?

Te-ai născut să împarţi bucurii şi tristeţi

cu razele de soare ce-ţi răsar în cale

cum altfel ai simţi dulceaţa unei dimineţi

şi-aroma unor coji de portocale?

Criticilor…

23 Iul

Nu e nevoie de cuvinte

când devine poezie un gând

e nevoie de inimi

să poarte spre ceruri un cânt.

Laptele crucilor

5 Iun

Ce moarte mi-a fost dat să cunosc

ca un prunc am lăsat-o

să mă alăpteze

cu venin.

 

Şi-n loc să mă-ntărească

să mă-ntrupez statornic

m-a’ngemănat cu alte

cruci negre care plâng.

N-am să te las

4 Iun

N-am să te las să mori departe

închisă-n templul tău de sare

să plângi şi lacrima să poarte

durerea ta la porţi de nepăsare.

 

N-am să te las să tremuri rece

sub al singurătăţii ger

iubirea noastră nu va trece

e legământul viager.

 

N-am să te las să cazi vreodată

mai jos de braţele-mi întinse

fiinţa mea demult ţi-e dată

şi sentimentele nestinse.

 

N-am să te las să pleci din ochii mei

pentru c-ai lua cu tine sclipirea din ei.

 

Popor de lut

31 Mai

Dragul meu popor de lut

vino să-ţi alegi olarul

nu spera că vei uita amarul

după vot primi-vei un călduros salut.

 

N-ai învăţat că vorbe goale

de electorat se ‘nalţă pân’la nori

a rămas puţin şi o să mori

dacă toţi te mint şi tu stai moale.

 

Te invit la votul democratic sigur

vei trăi cum nici nu crezi…

te-nvăţăm noi cum să ne votezi

ce te-aşteaptă după, vei vedea şi singur.

Grâce de glace

30 Mai

Une très bonne nuit,

chimère qui s’ évanouit

à la première flêche du soleil

et qui jette un sentiment pareil

dans mon âme de glace

viens offrir ta grâce.