Lumea dintre mine (şi tine)

16 Mar

Am să te aştept odată

când coboară seara

cu lumânări aprinse

şi busuioc la uşă,

chiar dacă nu mi-ai spus

când vei sosi.

Dar nu ştiu cum se face

că vii de fiecare dată

şi mă găseşti dormind

asemeni ucenicilor

în grădina Ghetsimani.

Pleci înainte ca Soarele

să tragă pleoapele

unei noi zile pe Pământ.

Nu pot să vin în lumea ta

de unde nimeni nu s-a întors viu

Şi nici nu pot să mă prefac

că am uitat

cum mi-ai plantat

viaţa în vene.

Naşte o lume între mine şi tine!

Între cerul înalt şi adâncul pământ,

între rău şi bine

tăcere şi cuvânt,

dacă nu, voi veni la mormânt.

 

 

Un răspuns to “Lumea dintre mine (şi tine)”

  1. san 16 Martie 2012 la 20:24 #

    niciodată nu ţi-am spus
    că mi-e sufletul mormânt,
    că în mine a apus
    doar pământ…
    nu sta străjer
    la capăt de punte,
    pe căi de eter
    veni-vor gânduri cărunte;
    lasă-mi infernul
    cu tainele sale
    să fie eternul
    viselor tale…
    lasă viaţa ta
    să-mi mângâie dorul,
    să palpite astfel
    şi-n mine izvorul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: