Izvorul durerilor (III)

3 Feb

continuare de la partea II

…multe lucruri nu ţin de noi. Dacă nici măcar asupra trupului nostru nu avem control deplin, cum să-ţi imaginezi că-l poţi controla pe al altuia? Andrei, ai spune că sunt nebun? Uite, din cele ce ţi-am spus până acum a fost ceva neadevărat?

– Nu, cum aşa, aţi spus nişte lucruri foarte adevărate într-un mod cu totul special.

– Mi-aş fi dorit ca toţi să fi avut aceeaşi părere. Sau măcar ea. Dar nu, eu sunt un nebun care transpune în cuvinte visele. Sunt un bolnav care vrea să-i trateze pe alţii. Şi uite-aşa, am rămas singur cu nebunia mea.

– Staţi să înţeleg şi eu, aţi fost căsătorit, apoi v-aţi despărţit pentru că ea v-a considerat nebun. Sau n-am înţeles?

– Să ştii că persoana de lângă tine, cea care îţi zâmbeşte cel mai frumos, a cărei voce e cea mai dulce, care se implică cel mai mult în a-ţi oferi un sprijin, paradoxal îţi poate deveni cel mai aprig duşman. Paradoxal, pentru cei care nu înţeleg natura fenomenului. În fond, lucrurile sunt mai simple. Ne-am obişnuit de mici, când eram foarte vulnerabili, să purtăm un scut. Să folosim diverse strategii pentru a ne proteja. Când creştem şi vedem cum merg lucrurile în societatea adulţilor, apelăm la strategii mai bune, şi astfel ne creem o identitate diferită. Ieşim în lume cu masca pe faţă, ne comportăm diferit, ne limităm acţiunile în funcţie de nişte norme fixate anterior. Lumea nu poate vedea decât ce-i arătăm să vadă. Suntem actori în fiecare zi, cum ieşim din casă. Ne jucăm atât de bine rolurile, încât nimeni nu poate afirma despre noi, decât ceea ce ştie, adică o imagine falsă. Şi aici intervine cel mai mare duşman. Cel de lângă noi, în faţa căruia jucăm fără mască. Cel care ne cunoaşte cel mai mult, ne poate răni cel mai mult. Pentru că suntem vulnerabili, incapabili de a ne dirija corpurile, şi chiar mintea.

– Şi totuşi, povestiţi-mi, aţi fost căsătorit, ce s-a întâmplat?

– Nu. Căsătorit sau necăsătorit, lucrurile stau la fel. Nu schimbă o hârtie sentimentele, poate doar numărul banilor din cont, al obligaţiilor şi responsabilităţilor. A fost iubita mea multă vreme. Până când eu….

Citeşte PARTEA A IV-A

4 Răspunsuri to “Izvorul durerilor (III)”

  1. Eda 16 Aprilie 2012 la 19:18 #

    O intamplare ce da de gandit… Felicitari !!! Bafta multa in continuare !!!🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. Izvorul durerilor(II) « În gând - 10 Mai 2012

    […] citeşte partea a III-a Share this:TwitterFacebookLike this:Like3 bloggers like this post. […]

  2. Izvorul durerilor(IV) « În gând - 5 Februarie 2012

    […] Izvorul durerilor(IV) 5 Feb Până când… continuare de la partea III […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: