Raza şi floarea

20 Ian

O rază de soare privea din înălţimi
puţinele minuni rămase pe pământ.

– O floare!
Eşti sigur că o floare în taină îţi răpeşte
dulce fior din creştet până-n tălpi?
Nu crezi că lumea-ţi poate oferi şi alte frumuseţi?
îi spuse Soarele îngândurat…

– Îndată ce privirea mi-a lunecat sfioasă
pe catifeaua albă a chipului ei blând
toată lumina mi-a fost îndreptată
către un singur loc de pe pământ.

Am împletit lumina petală cu petală,
cunună de parfum deasupra noastră.

Pe fiecare frunză am desenat iubire,
căci nicăieri pe lume, nimic nu-i mai frumos,
şi în această zi plutind de fericire
Vreau să primim binecuvântarea lui Hristos!

– Dar floarea…ea chiar te iubeşte
cu-acelaşi foc nestrămutat?

– Sunt pe deplin asigurat.
Poţi s-o întrebi, să te convingi.

Se citea fericirea pe chipul florii
iar parfumul plăcut care învăluia totul în jur
era încă un semn al netăgăduitei iubiri.
Soarele s-a mulţumit să privească şi să înţeleagă
că raza va fi pentru totdeauna alături de floare,
şi floarea va fi luminată de o singură rază de soare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: