Archive | Decembrie, 2009

alt Crăciun

24 Dec

alt Crăciun umple inimi cu pace
şi preschimbă necazu-n fericire
fără aceste momente, ce ne-am face?
suntem fiinţe ce avem nevoie de iubire.

Împodobeşte, mamă, bradul verde
şi cântă-ne colinde de Craciun
dar…pe zăpadă umbra ţi se pierde
şi-n loc de colinde lacrimi se pun.

mamă, ai uitat să ne-nveţi să-mpodobim,
şi-n loc de beteală, am pus rochia ta
ne adunăm lângă brad şi vorbim,
că alta era viaţa, de ne spuneai că vei pleca.

în loc de bomboane, am pus struguri
din cei culeşi de pe al tău mormânt
deşi în via noastră ară pluguri,
noi nu trăim doar cu pământ.

împodobeşte, mamă, bradul verde
cu lacrimi căzute din cer
ştim că acolo sus, Dumnezeu ne vede,
şi pietrele crapă de ger.

visele din ’89

23 Dec

iată că au trecut 20 de ani
am visat că vom fi liberi
că vom avea mai mulţi bani.

am visat că vom avea copii
care se vor bucura de libertate
dar, cei care am rămas vii
trăim altă realitate.

cu toţii ne doream o schimbare
şi pentru asta am ieşit în stradă
însă acum tot sufletul ne doare
că cei ce au murit nu pot să vadă.

poate e timpul pentru o nouă revoltă
nu merită sânge pământul albit
ne aşteptăm la o neagră recoltă,
dar vom primi ce am sădit.

aceleaşi probleme

23 Dec

aceeaşi durere de cap te doboară
şi patul se pare atât de rigid,
din cer, nici îngerii nu mai coboară
să stingă lumânarea unui morbid.

aceeaşi maşină un tânăr zdrobeşte
şi-l lasă pe viaţă uitat într-un cămin
şoferul e liber, nu se vorbeşte
toţi tac şi zic: Amin!

acelaşi judecător îţi aruncă sentinţa
condamnat pe viaţă, e-o alternativă
şi oricât de mare ţi-e credinţa
tot pluteşti ca lemnul în derivă.

acelaşi doctor te operează
din banii cerşiţi la metrou,
iar dacă rana sângerează
primeşti un bisturiu cadou.

acelaşi popor, cu-aceleaşi probleme,
răbdăm pe pământ sau răbdăm sub pământ,
dacă de Dumnezeu cineva se mai teme
încă mai avem de spus un cuvânt.

despre zăpadă

18 Dec

oare fulgii de nea
când se topesc,
au încredinţarea
că vor deveni
iarăşi fulgi,
iarna următoare?

există vre-un criteriu
de selecţie,al particulelor
de apă,
ce vor deveni fulgi?

si molecule din apa de izvor,
şi din băltoaca
de pe marginea străzii,
intră în componenţa,
albei zăpezi?

un fulg mi s-a topit
în palmă,
de emoţie, de frică
sau…de-abia aştepta
să devină iar…apă.

copiii nimănui

17 Dec

suntem copiii nimănui
mereu murdari, hoinari în noapte.
nu vom şti niciodată cui
să mulţumim pentru aceste fapte.

copii ai străzii principale
slăbiţi şi goi, cu mâinile-ngheţate
dormind adesea prin canale
prin scări de bloc, uitate descuiate.

copii născuţi degeaba pe pământ
să moară înainte de treizeci,
afară-i dezastru, şi bate un vânt
cântând melodia de veci.

Liliecii

10 Dec

Nopţile adânci de iarnă,
tot mai negre, tot mai mari
au îmbogăţit Pământul,
cu mii de lilieci hoinari.

Sug sângele celor rămaşi afară
şi trupurile rămân secătuite,
peste oraş se lasă iarăşi seară,
şi străzile sunt iarăşi bântuite.

Închideţi uşile cu lacăte de fier!
şi nu lăsaţi pe nimeni să pătrundă!
-deşi la uşă oameni pier, în fiece secundă…

Şi nu deschideţi uşa nimanui
că liliecii vor intra pe dată,
vom bate-n scânduri ultimul cui
să ştim că uşa e încuiată.

Nopţile adânci, scăldate-n sânge
tot mai negre, tot mai lungi…
Gerul singuratic stă şi plânge
pe zăpadă, fierbinţile dungi.

ca să capăt mângâiere

6 Dec

Dă-mi Doamne,
cât mai multă indiferenţă.
Dă-mi o inimă de piatră,
să nu simt lame şi gloanţe.

Dă-mi Tu, dureri de sus,
ca să capăt alinare,
călăii, un scop şi-au pus
să mă nărui pe picioare.

Dă-mi, ori totul, ori nimic
prin a ta mare putere,
de toate să mă dezic,
ca să capăt mângâiere.